vineri, 6 februarie 2015

Campanii - Burma - Contextul intern si disponibilitatea americana

Burma
17 Oct. 2012 - 07 Feb. 2013

Contextul intern si disponibilitatea americana



  Deplasarea americana din Burma a avut loc sub auspiciile implementarii unei noi structuri a armatei, atat la nivel de dotari, cat si la nivelul conducerii trupelor, de la tactic la strategic si doctrinar. Structura noilor divizii americane, desi construita pe cadrul clasic, modifica mult mobilitatea acesteia si puterea de foc. Daca in primul caz, numarul de soldati creste considerabil (la Divizia 1 Blindate, contingentul creste de la 100 la 110 si, apoi, la 140), ceea ce afecteaza intr-o oarecare masura mobilitatea si capacitatea de manevra a unitatii, puterea de foc este sporita si ea considerabil, prin introducerea tancurilor M1A1 Abrams, a tancurilor M1 Abrams MT, precum si a bateriilor noi de obuziere si mortiere grele. Aceste aditii sunt completate de introducerea motorizarii pentru toate piesele de artilerie prin adoptarea la scara larga a vehiculului Willis LTJ, ca mijloc de tractare a artileriei. 
  Daca structura diviziilor de infanterie si a celor mecanizate nu s-a schimbat radical, cea a diviziilor blindate a suferit modificari drastice. Unitatile de infanterie au fost suplimentate cu batalioane mixte, cu rolul de a sprijini infanteria, la nivel divizionar, cu artilerie usoara (mortiere), mitraliere si arme antitanc. Alta unitate nou introdusa a fost cea de geniu, formata dintr-un contingent minim (10 soldati), care, pe langa rolul de a sprijini infanteria in crearea si mentinerea lucrarilor din teren, oferea si suport pentru operatiuni speciale (poduri, decongestionare, amplasare si mentenanta pentru piste de zbor, deplasare fluviala, etc.)*.
  O alta modificare structurala in cadrul diviziilor blindate o constituie si aditia noilor baterii (una de obuziere, doua de mortiere). Bateriile de mortiere sunt operate de soldatii batalioanelor mixte (2, la Div.1, 40 si 48), iar bateria de obuziere de 3 mm este operata de soldatii batalionului de artilerie ( Batalionul 5, in cazul Div.1). Puterea de foc este crescuta si prin introducerea tancurilor M1A1 Abrams (un batalion, in Div.1, cu 5 tancuri), precum si a blindatelor M1 Abrams MT (un batalion in fiecare divizie).
  Modificarea structurala a marilor unitati ar fi reprezentat doar un impediment temporar daca n-ar fi intervenit si dispersia fortelor. In contextul tensiunilor crescande dintre Franta si Germania, mai ales dupa tentativele usor voalate a americanilor de a sustine remilitarizarea celei din urma** (pentru a o castiga ca aliat), stationarea trupelor americane in Franta (Normandia) si Germania (Berlin), a fost prelungita. De asemenea, pentru a evita deschiderea unui nou conflict cu Japonia, americanii mentin si in Guadalcanal si Noua Guinee efective consistente, iar pentru mentinerea pacii si administrare, atat in Italia cat si in nordul Africii, sunt mentinute trupe americane. Prin urmare, efectivele a aproape sase divizii sunt dispersate in diferite zone, neexistand niciun plan pentru retragerea macar partiala a acestora si formarea unui corp expeditionar puternic (minim 3 divizii cu efective complete), pentru a contracara o amenintare serioasa la adresa securitatii si intereselor americane pe plan international.
  La toate cele de mai sus se mai adauga si problemele logistice si doctrinare, survenite in urma achizitiilor masive de tehnica militara si a schimbarii structurale ale diviziilor. In afara de cateva protocoale, acceptate si testate cu succes (misiunile CAS si AFM), niciun concept nu a fost eliberat cu privire la utilizarea armonioasa a noilor unitati si integrarea lor in conceptele tactice folosite pana atunci.
  La nivelul aviatiei, lucrurile stau mult mai grav. Intr-un raport eliberat pe 19 noiembrie 2012, Statul Major avertizeaza ca aviatia americana se afla intr-o pozitie extrem de vulnerabila:

In cazul declansarii unui razboi la scara mare, cu exceptia Armatei terestre, care a fost reformata si dotata corespunzator, toate celelalte arme ar fi prinse intr-un moment complet nefavorabil. Marina, desi puternica, nu poate opera cu vasele sale masive in regiunea de conflict. Aviatia, care are un rol primordial in desfasurarea conflictului, este prinsa in mijlocul reformei: numarul avioanelor de vanatoare a fost injumatatit, prin retragerea din serviciu a MiG-urilor 29, urmand ca cele 11 aparate F-14 sa asigure atat serviciul in zonele pentru mentinere a pacii (Franta si Germania), patrula in zonele de razboi (Guadalcanal si Noua Guinee), precum si serviciul in Burma, ceea ce nu este posibil. Noile aparate F-15M si F-15L, anuntate ca inlocuitoare pentru MiG-uri, nu sunt inca pregatite pentru un asemenea conflict.

Distantele enorme intre bazele de aprovizionare americane si posturile avansate din Burma complica enorm buna desfasurare a unui razboi.

 Intamplarea face ca prevederile raportului, desi profetice, n-au putut fi puse in aplicare, conflictul in Burma incepand chiar in momentul publicarii acestui raport.

  Toate aceste elemente, ce  convergeau spre prezicerea unui esec american nu au fost considerate a fi elocvente, dintr-un singur motiv, esential in studierea motivatiilor internationale a amplasarii bazelor americane in Burma: Armata americana nu avea in vedere declansarea unui conflict cu China, ci doar realizarea unor aplicatii militare pentru testarea si integrarea noilor arme in structura unitatilor militare. Acest fapt, dupa cum se va vedea mai tarziu, este in mod intentionat perpetuat de politica externa americana pentru a nu crea un casus belli prin divulgarea adevaratelor motive din spatele debarcarii din Burma.


Note:
* Dotarea trupelor de geniu cu material logistic se va realiza abia in decembrie 2014, prin Rezolutia 1/2014.
** In februarie 2012, s-a semnat un contract intre SUA si Germania, pentru achizitia a patru avioane de catre americani, de la Armata Germana (aceasta are impus, inca, embargoul asupra achizitiilor militare, inceput in 2009), americanii oferindu-se sa sustina logistic si financiar reformarea Wehrmacht-ului. Prevederile contractului, desi strict secrete, au cauzat numeroase reactii adverse in Franta, antagonizand si mai mult cei doi vecini. Un alt efect al acestui contract il constituie si apropierea Frantei de Rusia si China.