Concluzii
La ora actuala pot mobiliza in jur de 900 de soldati americani si cam 1200 de soldati inamici. Daca organizarea diviziilor americane este aceeasi de 7 ani, la inamic, unitatile se pot schimba, in functie de numarul de soldati disponibili si organizarea fiecarei natiuni. Astfel, armata americana nu are soldati de rezerva, care sa-i inlocuiasca pe cei cazuti, pe cand o unitate adversa poate primi intariri, avand in vedere flexibiliatea diviziilor acestora.
Apartenenta unui soldat la un batalion se face prin inscrierea numarului batalionului dedesubtul placii acestuia.
Fiecare soldat foloseste arma pe care o are in dotare; dupa preferinta fiecaruia, regula se poate schimba foarte usor (de exemplu, daca vrem ca un puscas sa foloseasca o grenada, schimbam puscasul cu un grenadier mort sau ranit, etc.).
Razele de actiune ale armelor se stabilesc in functie de spatiul in care sunt purtate bataliile, pentru a pastra anumite proportii. Astfel, cu cat campurile de lupta sunt mai spatioase, cu atat razele de actiune ale armelor pot fi mai mari.
Mutarea soldatilor se face individual si fara a fi restrictionata de aruncarea unui zar sau de limitarea prestabilita a miscarilor. In acest mod, fiecare soldat va avea o "personalitate" proprie, nefiind stanjenit de restul unitatii si putandu-si gasi propriile adaposturi, tragand independent de ceilalti, etc. Bineinteles, fiecare soldat al unei unitati trebuie sa indeplineasca ordinul dat unitatii respective. Insa autonomia fiecaruia este, astfel, mult mai mare decat la wargaming-urile normale. Astfel, tactica este mult mai prezenta decat strategia, fiind un joc care decurge rapid si imprevizibil, in functie de cat de bine se stapanesc notiunile tactice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu