Aviatia militara, fie ea de vanatoare, bombardament, transport, fie cu aripa fixa sau rotativa, are un rol crucial in controlul campului de lupta, la fel sau poate chiar mai important decat celelalte componente ale fortelor militare ale unei natiuni, adaugand o a treia dimensiune unei batalii (trece de la modul bidimensional al luptei cu fortele terestre la tridimensional, adaugand aparate de zbor).
In multii ani in care sistemul militar pe care l-am implementat cu resursele pe care le-am avut la indemana a evoluat, "avionul" a fost un factor permanent luat in considerare pentru orice pas facut in dezvoltarea si implementarea unor sisteme/masuri/tehnici/inovatii ce au avut menirea de a imbunatati considerabil felul in care decurg atat luptele la nivel tactic cat si campaniile si operatiunile de nivel strategic si evolutiile politice, geostrategice si doctrinare.
In cadrul istoric si tehnic dezvoltat de mine, aviatia se imparte in mai multe categorii, care au corespondenta strans legata de esalonarea in lumea reala. In primul rand, se face distinctia intre aviatia cu aripa fixa (avioanele) si cea cu aripa rotativa (elicopterele). In cadrul aviatiei cu aripa fixa, aparatele sunt categorisite in doua mari esaloane: avioane cu motor reactiv si avioane cu motor cu piston (sau cu elice). Fiecare dintre aceste doua esaloane poate fi impartit in subcategorii, in functie de rolul pe care il indeplineste fiecare aparat: vanatoare, bombardament, transport, multirol. Aceste roluri pot fi "descompuse" si dezvoltate: vanatoare, interdictie, escorta, interceptie, suprematie aeriana, atac la sol, bombardament, suport, parasutism, cargo, recunoastere, spionaj, purtator radar, etc. In cadrul elicopterelor, acestea pot fi de transport, de atac, de recunoastere, etc., rolul primordial fiind acela de a folosi capacitatea de a ateriza in locuri altfel inaccesibile unui avion.
In cadrul unitatilor militare, aparatele de zbor si-au facut prezenta, la inceput, in Fortele Armate Americane. Acestea sunt realizate undeva intre scarile 1/144 si 1/200 si sunt turnate in plastic semidur, intr-o gama de culori foarte diversificata. Am ales sa folosesc aparate de zbor atat de mici (majoritatea au undeva la 10 cm lungime), pentru ca spatiul locativ (casele) sunt compartimentate in camere relativ mici, insemnand ca pistele de zbor nu pot avea lungimi mari, ceea ce, la randul sau, determina folosirea unor aparate de dimensiuni mici.
Astfel, toate natiunile au avut in dotare aparate de genul celor folosite de americani, cu aceleasi proprietati si dotari ca avioanele omoloage din dotarea SUA.
Prin anul 2008 am inceput achizitionarea unor tipuri de avioane ceva mai mari decat media de pana atunci, asta pentru ca nu prea am avut de ales, piata neoferindu-mi prea multe alte variante. Diferenta de marimi este mare, insa noile aparate sunt destul de mici pentru a putea fi folosite intr-o casa.
Ca detalii tehnice si operationale, eu am implementat un sistem prin care, spre exemplu, un aparat de 9-11 cm lungime are nevoie de 80-100 cm de pista de zbor pentru decolare si ceva mai putin pentru aterizare. Acelasi aparat are o autonomie medie de 1-1,5 ore de zbor sustinut si poate transporta 4 sau 6 arme, in functie de rolul sau.
La data redactarii acestei postari (13 Iulie 2012), am in dotare aproximativ 120 de aparate de zbor, dintre care 25 de elicoptere si in jur de 90 de avioane, mare parte reactive.
In partea dreapta a fotografie se poate observa o parte din flota aeriana americana (partea dreapta jos) si o parte din flota aeriana a Germaniei (partea dreapta sus). Fotografie facuta in 2009, dupa capitularea Germaniei.
